Ilie Năstase
Țară | România | |
Reședință | București, România | |
Dată naștere | 19 iulie 1946 | |
Loc naștere | București, România | |
Înălțime | 1,82 m | |
Greutate | 75 kg | |
Jucător profesionist din | ||
Retras | 1985 | |
Mâna cu care lovește | dreapta | |
Simplu | ||
Victorii-înfrângeri: | 729 - 275 | |
Număr titluri: | 88 | |
Cea mai bună clasare: | Nr. 1 (23 august 1973) | |
Rezultate la Marele Șlem | ||
Australian Open | - | |
Roland Garros | C (1973) F (1971) | |
Wimbledon | F (1972, 1976) | |
U.S. Open | C (1972) | |
Dublu | ||
Victorii-înfrângeri: | 480 - 207 | |
Număr titluri: | 45 | |
Cea mai bună clasare: | Nr. 59 (3 ianuarie 1983) | |
Ultima modificare la: 24 septembrie 2007. |
Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open în 1972, respectiv Roland Garros în 1973. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975. A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.
A fost pe locul doi în competiția la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith și în 1976 împotriva lui Björn Borg. Năstase era cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept care a primit porecla de "Nasty" după câteva incidente.
A scris câteva romane în franceză în anii 1980, apoi a intrat în politică în anii 1990, candidând în 1996 la postul de primar al Bucureștiului. În anul 1994 a fost căpitan nejucător al echipei României de Cupă Davis.
În 2005, "TENNIS Magazine" l-a plasat pe locul 28 în lista celor "40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani". A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 și 1974). La 12 februarie 2008, după aproape 11 ani la șefia Federației Române de Tenis, a demisionat din funcția de președinte al Federației declarându-se „învins de justiția și de presa din România”. [1][2]
Printr-un decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Ilie Năstase a fost înaintat în gradul de general-maior (cu 2 stele) în retragere în Ministerul Apărării [3]. Din 2010, devine unul din ambasadorii naționali pentru Alianța Civilizațiilor.
|
Finale Grand Slam simplu
Câștigător (2)
An | Turneu | Finalist | Scor |
1972 | U.S. Open | Arthur Ashe | 3-6, 6-3, 6-7, 6-4, 6-3 |
1973 | French Open | Nikola Pilic | 6-3, 6-3, 6-0 |
Finalist (3)
An | Turneu | Câștigător finală | Scor |
1971 | French Open | Jan Kodeš | 8-6, 6-2, 2-6, 7-5 |
1972 | Wimbledon | Stan Smith | 4-6, 6-3, 6-3, 4-6, 7-5 |
1976 | Wimbledon | Björn Borg | 6-4, 6-2, 9-7 |
Finale Grand Slam dublu
Câștigător (3)
An | Turneu | Partener | Finaliști | Scor |
1970 | French Open | Ion Țiriac | Arthur Ashe Charles Pasarell | 6-2, 6-4, 6-3 |
1973 | Wimbledon | Jimmy Connors | John Cooper Neale Fraser | 3-6, 6-3, 6-4, 8-9(3), 6-1 |
1975 | U.S. Open | Jimmy Connors | Tom Okker Marty Riessen | 6-4, 7-6 |
[modifică] Finalist (2)
An | Turneu | Partener | Câstigători finală | Scor |
1966 | French Open | Ion Țiriac | Clark Graebner Dennis Ralston | 6-3, 6-3, 6-0 |
1973 | French Open | Jimmy Connors | John Newcombe Tom Okker | 6-1, 3-6, 6-3, 5-7, 6-4 |
[modifică] Finale Turneul Campionilor
[modifică] Câștigător (4)
An | Finalist | Scor |
1971 | Stan Smith | 5-7, 7-6, 6-3 |
1972 | Stan Smith | 6-3, 6-2, 3-6, 2-6, 6-3 |
1973 | Tom Okker | 6-3, 7-5, 4-6, 6-3 |
1975 | Björn Borg | 6-2, 6-2, 6-1 |
[modifică] Finalist (1)
An | Câștigător finală | Scor |
1974 | Guillermo Vilas | 7-6, 6-2, 3-6, 6-4 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu